Istoria Iașului nu e o linie dreaptă, ci o succesiune de perioade în care orașul a fost când centrul absolut al unei țări, când o capitală de provincie care își vindea propriile instituții ca să rămână relevantă. Cele mai multe clădiri pe care le vezi azi vin din primele.
1408: prima atestare
Numele orașului apare pentru prima dată într-un document datat 6 octombrie 1408, un privilegiu comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor lioveni. Iașul figurează acolo ca punct de vamă pe drumul comercial care lega Polonia de Marea Neagră. Nu e un act de întemeiere — e dovada că așezarea exista deja și conta destul cât să fie taxată.
Curtea domnească din Iași e documentată din 1434. Peste ea, după mai multe reconstrucții și un palat neoclasic ridicat în 1804–1806, se va înălța la începutul secolului XX Palatul Culturii.
1564: capitala se mută de la Suceava
Alexandru Lăpușneanu mută capitala Moldovei de la Suceava la Iași. Motivele sunt practice — poziția mai centrală față de teritoriul rămas, apropierea de drumurile comerciale — dar efectul e cultural: timp de aproape trei secole, tot ce se construiește important în Moldova se construiește aici.
Epoca lui Vasile Lupu (1634–1653)
Perioada de vârf a orașului medieval. Vasile Lupu ctitorește Mănăstirea Trei Ierarhi, a cărei fațadă e acoperită integral cu sculptură în piatră — un caz rar în arhitectura ortodoxă. Tot el aduce în 1641 moaștele Sfintei Parascheva în Moldova, dar și prima tiparniță: în 1643 apare aici *Cazania lui Varlaam*, prima carte tipărită în limba română pe teritoriul Moldovei.
Mănăstirile fortificate de pe coline — Galata, Cetățuia, Frumoasa, Golia — datează din același secol al XVI-lea–XVII-lea. Nu erau doar lăcașuri de cult, ci puncte de refugiu și de observație.
1859: orașul Unirii
Pe 5 ianuarie 1859, adunarea electivă a Moldovei îl alege domn pe Alexandru Ioan Cuza. Pe 24 ianuarie, Țara Românească face aceeași alegere — o soluție inteligentă la interdicția marilor puteri ca cele două principate să aibă un singur domn. Între 1859 și 1862, Iașul și Bucureștiul sunt amândouă capitale ale Principatelor Unite.
Din 1862, capitala rămâne doar la București. Iașul pierde administrația și primește, în schimb, instituții: Universitatea (1860, prima universitate modernă din România), Teatrul Național (înființat în 1840, cel dintâi din țară), Grădina Botanică (1856, prima din România). Compensația culturală a devenit identitatea orașului.
Junimea
În 1863 se înființează la Iași societatea Junimea, cel mai influent cenaclu literar din istoria culturii române. Se întâlnea în casa lui Vasile Pogor — azi muzeu. Prin Junimea trec Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale.
1916–1918: capitala României
Toamna lui 1916 aduce ocuparea Bucureștiului de armatele Puterilor Centrale. Guvernul, Parlamentul, familia regală și tezaurul statului se mută la Iași. Orașul, care avea atunci sub 80.000 de locuitori, primește peste 100.000 de refugiați. Urmează o iarnă de tifos exantematic și foamete, cu mii de morți.
Tot aici se ia, în 1917, decizia reformelor agrară și electorală — promisiunea făcută soldaților în tranșee, care va schimba structura socială a României interbelice.
27–29 iunie 1941: pogromul
În ultimele zile ale lunii iunie 1941, la Iași are loc unul dintre cele mai grave pogromuri din Europa. Aproximativ 13.266 de evrei sunt uciși — împușcați în oraș, în curtea Chesturii de Poliție, sau asfixiați în „trenurile morții" care i-au purtat zile întregi în vagoane sigilate.
Înainte de război, evreii formau o parte substanțială a populației Iașului; orașul avea zeci de sinagogi. Astăzi mai funcționează Sinagoga Mare, una dintre cele mai vechi clădiri de acest fel din România. Pogromul nu e o notă de subsol în istoria orașului — e momentul în care compoziția lui s-a schimbat definitiv.
După 1945
Perioada comunistă aduce industrializarea forțată și cartierele de blocuri care găzduiesc și azi majoritatea ieșenilor: Nicolina, Alexandru cel Bun, Dacia, Tătărași. Populația crește de câteva ori în trei decenii.
După 1989, industria grea se restrânge, iar orașul se reorientează spre ceea ce avea deja: universități, spitale și, din anii 2000, IT. Vezi economia Iașului pentru situația de azi.
Ce a lăsat fiecare epocă, pe teren
Istoria Iașului nu se citește doar în manuale, ci în clădiri, iar fiecare strat e localizabil:
- Secolele XV–XVII, capitala. Sfântul Nicolae Domnesc, ctitorie a lui Ștefan cel Mare; Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu; centura de mănăstiri fortificate de pe coline.
- Secolul XIX, compensația. Catedrala Mitropolitană (1833–1887), Universitatea (1860), Teatrul Național (1840), Grădina Botanică (1856).
- Începutul secolului XX. Palatul Culturii, 1906–1925, neogotic, pe locul curții domnești.
- După 1945. Cartierele de blocuri: Nicolina, Alexandru cel Bun, Dacia, Tătărași.
- Ultimul deceniu. Ansamblul Palas, sub Palatul Culturii.
Cinci straturi, cinci registre arhitecturale, toate vizibile într-o zi de mers pe jos. Ghidul detaliat e în arhitectura Iașului.
O notă despre memorie
Pogromul din iunie 1941 nu e o paranteză în istoria orașului. Comunitatea evreiască din Iași fusese una dintre cele mai mari din România, cu zeci de sinagogi. După 1941 nu și-a mai revenit niciodată, iar Sinagoga Mare e ce a rămas funcțional din ea.
Menționăm asta explicit pentru că un ghid turistic care sare peste momentul în care compoziția unui oraș s-a schimbat definitiv nu descrie orașul, ci o versiune convenabilă a lui.
Întrebări frecvente
Când a fost atestat documentar Iașul?
Pe 6 octombrie 1408, într-un privilegiu comercial emis de Alexandru cel Bun, unde orașul apare ca punct vamal. Așezarea exista dinainte — documentul o consemnează, nu o întemeiază.
De ce s-a mutat capitala Moldovei la Iași?
În 1564, Alexandru Lăpușneanu a mutat curtea de la Suceava la Iași, dintr-un calcul de poziție: orașul era mai central față de teritoriul Moldovei de atunci și mai aproape de drumurile comerciale.
Ce s-a întâmplat la Iași în 1859?
Pe 5 ianuarie 1859, adunarea electivă a Moldovei l-a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza. Alegerea identică făcută la București pe 24 ianuarie a produs unirea de facto a Principatelor.
A fost Iașul capitala României?
Da, între 1916 și 1918, după căderea Bucureștiului sub ocupație germană. Guvernul, Parlamentul, curtea regală și tezaurul au funcționat aici.
Ce a fost pogromul de la Iași?
Un masacru desfășurat între 27 și 29 iunie 1941, în care aproximativ 13.266 de evrei au fost uciși în oraș și în „trenurile morții". Este unul dintre cele mai grave pogromuri din Europa celui de-al Doilea Război Mondial.
