Un oraș își alege simbolurile, nu le primește. Iașul și le-a ales pe ale lui din două registre: puterea pierdută și literatura câștigată.
Palatul Culturii
Simbolul absolut. Apare pe logo-uri, pe cărți poștale și în capul oricui a auzit de Iași. Motivele sunt concrete: e cea mai mare clădire istorică a orașului, e ridicată pe locul curții domnești și adăpostește patru muzee.
Detaliile care contează: 298 de camere, circa 36.000 m², ceas cu trei cadrane de 3,25 metri și vitralii cu zodiacul, opt clopote care intonează *Hora Unirii* la fiecare oră fixă. Construit între 1906 și 1925 de Ion D. Berindey.
Teiul lui Eminescu
Probabil cel mai cunoscut copac din România. Se află în Grădina Copou, cel mai vechi parc public amenajat din țară (1833–1834), și e legat de perioada în care Eminescu a trăit și a lucrat la Iași.
E un simbol de alt tip decât Palatul: nu monumental, ci sentimental. Iar faptul că un oraș își alege un copac drept simbol spune ceva despre cum se vede pe sine.
Obeliscul cu Lei
Tot în Grădina Copou. Unul dintre cele mai vechi monumente publice din România, cu o siluetă recognoscibilă care apare frecvent în iconografia orașului.
Turnul Goliei
Turnul de circa 30 de metri al Mănăstirii Golia, în Târgu Cucu. Se poate urca, și de sus se vede tot centrul. E cel mai bun punct de reper vizual din estul orașului.
Fațada de la Trei Ierarhi
Nu e un monument separat, e un detaliu care a devenit simbol: fațada acoperită integral cu sculptură în piatră a Mănăstirii Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu. Nu mai există așa ceva în arhitectura ortodoxă românească.
Cele șapte coline
Un simbol care nu e o clădire. Tradiția locală numără șapte coline — Breazu, Bucium, Cetățuia, Copou, Galata, Repedea, Șorogari — și trimiterea la Roma e deliberată: pretenția unei foste capitale. Numărul e mai degrabă simbolic decât geografic strict, dar colinele sunt reale și explică forma orașului. Vezi geografia.
Moaștele Sfintei Parascheva
Simbolul religios al orașului și al Moldovei. Aduse în Moldova în 1641 de Vasile Lupu, mutate în 1889 de la Trei Ierarhi la Catedrala Mitropolitană, unde se află și azi. Pelerinajul de 14 octombrie e cel mai mare din România.
Universitatea din Copou
Clădirea principală a Universității „Alexandru Ioan Cuza", cu Sala Pașilor Pierduți, e simbolul statutului de prim centru universitar al țării — 1860, cu doi ani înaintea Bucureștiului. Vezi Iașul, oraș universitar.
Bojdeuca
O căsuță cu două camere din Ticău, în care a locuit Ion Creangă. A devenit, în 1918, prima casă memorială din România. E anti-monumentală prin definiție — și tocmai de asta funcționează ca simbol al unei culturi care s-a construit în case modeste, nu în palate.
Cum își alege un oraș simbolurile
Lista de mai sus are o logică pe care merită să o faci explicită: Iașul și-a ales simbolurile din două registre opuse. Pe de o parte puterea pierdută — Palatul Culturii pe locul curții domnești, mănăstirile fortificate, moaștele care fac din oraș destinația celui mai mare pelerinaj din țară. Pe de altă parte literatura câștigată — un tei, o căsuță cu două camere, o casă în care se citeau manuscrise.
Faptul că un oraș pune un copac lângă un palat de 298 de camere, în aceeași listă de simboluri, spune mai mult despre el decât orice descriere.
Ce s-a pierdut
O parte din simbolurile Iașului nu mai există sau există fragmentar. Comunitatea evreiască avea zeci de sinagogi înainte de al Doilea Război Mondial; azi Sinagoga Mare e ce a rămas funcțional. Curtea domnească, documentată din 1434, a fost înlocuită de un palat neoclasic în 1804–1806, apoi de actualul Palat al Culturii — trei arhitecturi pe aceeași parcelă.
Asta nu e o critică adusă orașului, e felul în care funcționează orice așezare veche. Dar e util de știut că ce vezi azi e ultimul strat, nu singurul.
Unde le vezi grupate
Cel mai eficient traseu e geografic, nu tematic: Palatul Culturii, Trei Ierarhi și Catedrala sunt în Centru, la câteva minute unele de altele; teiul și Obeliscul sunt împreună în Grădina Copou; Bojdeuca e în Ticău, la coborârea din Copou. Traseul complet, în 48 de ore în Iași.
Pe scurt
- Palatul Culturii — simbolul absolut: 298 de camere, patru muzee, ceas cu trei cadrane de 3,25 m.
- Teiul lui Eminescu, în Grădina Copou — probabil cel mai vizitat copac din România.
- Fațada de la Trei Ierarhi — acoperită integral cu sculptură în piatră, caz aproape unic.
- Turnul Goliei, circa 30 de metri, se urcă și oferă cea mai bună priveliște din estul orașului.
- Moaștele Sfintei Parascheva, la Catedrala Mitropolitană din 1889 — pelerinaj pe 14 octombrie.
- Cele șapte coline: Breazu, Bucium, Cetățuia, Copou, Galata, Repedea, Șorogari.
- Bojdeuca — o căsuță cu două camere, prima casă memorială din România.
Cum își alege un oraș simbolurile
Lista de mai sus are o logică pe care merită să o faci explicită: Iașul și-a ales simbolurile din două registre opuse. Pe de o parte puterea pierdută — Palatul Culturii pe locul curții domnești, mănăstirile fortificate, moaștele care fac din oraș destinația celui mai mare pelerinaj din țară. Pe de altă parte literatura câștigată — un tei, o căsuță cu două camere, o casă în care se citeau manuscrise.
Faptul că un oraș pune un copac lângă un palat de 298 de camere, în aceeași listă de simboluri, spune mai mult despre el decât orice descriere.
Ce s-a pierdut
O parte din simbolurile Iașului nu mai există sau există fragmentar. Comunitatea evreiască avea zeci de sinagogi înainte de al Doilea Război Mondial; azi Sinagoga Mare e ce a rămas funcțional. Curtea domnească, documentată din 1434, a fost înlocuită de un palat neoclasic în 1804–1806, apoi de actualul Palat al Culturii — trei arhitecturi pe aceeași parcelă.
Asta nu e o critică adusă orașului, e felul în care funcționează orice așezare veche. Dar e util de știut că ce vezi azi e ultimul strat, nu singurul.
Unde le vezi grupate
Cel mai eficient traseu e geografic, nu tematic: Palatul Culturii, Trei Ierarhi și Catedrala sunt în Centru, la câteva minute unele de altele; teiul și Obeliscul sunt împreună în Grădina Copou; Bojdeuca e în Ticău, la coborârea din Copou. Traseul complet, în 48 de ore în Iași.
Întrebări frecvente
Care e simbolul Iașului?
Palatul Culturii. E cea mai mare clădire istorică a orașului, ridicată pe locul curții domnești, cu 298 de camere și un ceas ale cărui opt clopote intonează *Hora Unirii* la fiecare oră.
Unde e teiul lui Eminescu?
În Grădina Copou, cel mai vechi parc public amenajat din România. E probabil cel mai vizitat copac din țară.
Ce cântă ceasul de la Palatul Culturii?
*Hora Unirii*, intonată de opt clopote din turn, la fiecare oră fixă.
Care sunt cele șapte coline ale Iașului?
Breazu, Bucium, Cetățuia, Copou, Galata, Repedea și Șorogari. Trimiterea la cele șapte coline ale Romei e deliberată.
Unde sunt moaștele Sfintei Parascheva?
La Catedrala Mitropolitană din Iași, unde au fost mutate în 1889 de la Mănăstirea Trei Ierarhi. Pelerinajul anual e pe 14 octombrie.
