Curiozități despre Iași: 20 de lucruri verificate

Lista de mai jos conține doar lucruri verificabile. Iașul are și un folclor bogat de legende urbane — pe alea nu le publicăm ca fapte.

Primele din România

1. Prima universitate modernă din România s-a deschis la Iași, în 1860 — cu doi ani înaintea celei din București.
2. Primul teatru național al țării a fost înființat aici în 1840, de Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu.
3. Prima grădină botanică din România a fost înființată la Iași în 1856.
4. Cel mai vechi parc public amenajat din țară e Grădina Copou, din 1833–1834.
5. Prima casă memorială din România e Bojdeuca lui Ion Creangă, deschisă publicului în 1918. E o căsuță cu două camere.
6. Prima carte tipărită în română pe teritoriul Moldovei — *Cazania lui Varlaam*, 1643, ieșită din tiparnița de la Trei Ierarhi.

Palatul Culturii

1. Are 298 de camere, pe circa 36.000 m² construiți.
2. Ceasul din turn are trei cadrane, fiecare de 3,25 metri diametru.
3. Cadranele sunt decorate cu vitralii reprezentând cele douăsprezece semne zodiacale.
4. Opt clopote din turn intonează *Hora Unirii* la fiecare oră fixă.
5. E construit pe locul curții domnești, documentată din 1434 — și peste un palat neoclasic ridicat în 1804–1806. Aceeași parcelă, trei arhitecturi, cinci secole.
6. Adăpostește patru muzee simultan, sub Complexul Muzeal Național „Moldova".

Orașul

1. Șapte coline — Breazu, Bucium, Cetățuia, Copou, Galata, Repedea, Șorogari. Numărul e ales deliberat, ca la Roma: pretenția unei foste capitale.
2. A fost capitala Moldovei timp de aproape trei secole, din 1564 până în 1859.
3. A fost și capitala României, între 1916 și 1918, când Bucureștiul era sub ocupație germană.
4. Între 1859 și 1862, România a avut două capitale simultan — Iași și București — și două guverne.
5. Prima atestare documentară e din 6 octombrie 1408, într-un privilegiu comercial care menționa orașul ca punct vamal.
6. E la circa 20 de kilometri de granița cu Republica Moldova — mai aproape de Chișinău decât de multe orașe mari din România.

Recorduri și extreme

1. Minima absolută înregistrată e −36,3 °C (februarie), iar maxima 41,3 °C (august). Media anuală: 10,5 °C.
2. Pelerinajul de 14 octombrie, de Sfânta Parascheva, e cel mai mare din România — sute de mii de participanți, cu cozi care pot depăși douăzeci de ore.

Bonus: ce nu e adevărat

• Iașul nu are metrou și nu a avut niciodată. Confuzia vine de la București.
• Iașul nu are sectoare. E o singură primărie pentru tot orașul.
• Iașul nu e capitala Republicii Moldova. Aceea e Chișinăul. Iașul a fost capitala Principatului Moldovei, stat medieval românesc.
• Nu mai e al doilea oraș al României. La recensământul din 2021 e al treilea, după București și Cluj-Napoca.

De ce sunt atât de multe „primele din România" aici

Nu e coincidență și nici noroc. E rezultatul unei negocieri politice: după ce capitala Moldovei s-a mutat definitiv la București, în 1862, Iașul a fost compensat deliberat cu instituții. Teatrul Național (1840, dinaintea momentului), Grădina Botanică (1856), Universitatea (1860) — toate fac parte din aceeași strategie de a păstra relevanța unui oraș care tocmai pierduse aparatul de stat.

Consecința e că, spre deosebire de alte centre urbane românești, la Iași instituțiile culturale nu au fost adăugate peste o economie industrială. Ele au fost economia, o vreme. Detalii în cultura și identitatea Iașului.

Cifre pe care le auzi greșit

Trei erori circulă constant despre Iași și merită corectate direct:

• „Al doilea oraș al României." A fost, mult timp. La recensământul din 2021 e al treilea, după București și Cluj-Napoca.
• „Capitala Moldovei", confundată cu Chișinăul. Iașul a fost capitala Principatului Moldovei, stat medieval românesc, între 1564 și 1859. Republica Moldova e un stat separat, independent din 1991, cu capitala la Chișinău.
• „Metroul din Iași." Nu există și nu a existat niciodată. E o confuzie cu Bucureștiul, propagată de portaluri clonate — vezi articolul dedicat.

Ce nu publicăm

Iașul are un folclor bogat de legende urbane — tuneluri secrete sub oraș, comori ascunse, povești despre curtea domnească. Nu le publicăm ca fapte, pentru că nu sunt. Lista de mai sus conține doar lucruri verificabile, iar asta e diferența dintre un ghid și o colecție de anecdote.

Pe scurt

• Prima universitate modernă din România, 1860 — cu doi ani înaintea Bucureștiului.
• Primul teatru național, 1840. Prima grădină botanică, 1856. Cel mai vechi parc public, 1833–1834.
• Prima casă memorială din România — Bojdeuca lui Creangă, deschisă în 1918, o căsuță cu două camere.
• Palatul Culturii: 298 de camere, opt clopote care cântă *Hora Unirii* la fiecare oră fixă.
• România a avut două capitale simultan, Iași și București, între 1859 și 1862.
• Iașul a fost capitala României între 1916 și 1918, în Primul Război Mondial.
• Nu are metrou, nu are sectoare și nu e capitala Republicii Moldova.

De ce sunt atât de multe „primele din România" aici

Nu e coincidență și nici noroc. E rezultatul unei negocieri politice: după ce capitala Moldovei s-a mutat definitiv la București, în 1862, Iașul a fost compensat deliberat cu instituții. Teatrul Național (1840, dinaintea momentului), Grădina Botanică (1856), Universitatea (1860) — toate fac parte din aceeași strategie de a păstra relevanța unui oraș care tocmai pierduse aparatul de stat.

Consecința e că, spre deosebire de alte centre urbane românești, la Iași instituțiile culturale nu au fost adăugate peste o economie industrială. Ele au fost economia, o vreme. Detalii în cultura și identitatea Iașului.

Cifre pe care le auzi greșit

Trei erori circulă constant despre Iași și merită corectate direct:

• „Al doilea oraș al României." A fost, mult timp. La recensământul din 2021 e al treilea, după București și Cluj-Napoca.
• „Capitala Moldovei", confundată cu Chișinăul. Iașul a fost capitala Principatului Moldovei, stat medieval românesc, între 1564 și 1859. Republica Moldova e un stat separat, independent din 1991, cu capitala la Chișinău.
• „Metroul din Iași." Nu există și nu a existat niciodată. E o confuzie cu Bucureștiul, propagată de portaluri clonate — vezi articolul dedicat.

Ce nu publicăm

Iașul are un folclor bogat de legende urbane — tuneluri secrete sub oraș, comori ascunse, povești despre curtea domnească. Nu le publicăm ca fapte, pentru că nu sunt. Lista de mai sus conține doar lucruri verificabile, iar asta e diferența dintre un ghid și o colecție de anecdote.

Întrebări frecvente

Câte camere are Palatul Culturii din Iași?

298 de camere, pe circa 36.000 de metri pătrați construiți.

De ce are Iașul șapte coline?

Numărul e simbolic și trimite deliberat la cele șapte coline ale Romei — o pretenție de fostă capitală. Colinele sunt reale: Breazu, Bucium, Cetățuia, Copou, Galata, Repedea și Șorogari.

Care e prima casă memorială din România?

Bojdeuca lui Ion Creangă din cartierul Ticău, Iași, deschisă publicului în 1918. E o căsuță modestă, cu două camere.

A avut România două capitale în același timp?

Da, între 1859 și 1862, după dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza: Iași și București au funcționat simultan ca sedii ale statului, cu două guverne și două adunări.

Care e cea mai scăzută temperatură înregistrată la Iași?

−36,3 °C, în februarie. Maxima absolută înregistrată e 41,3 °C, în august.